
În fiecare an, escrocheriile păgubesc consumatorii și economiile lumii de peste 450 de miliarde de dolari. Cifrele acestea nu reprezintă o „fraudă măruntă, ci reflectă faptul că anual, dispare jumătate din PIB-ul anual al Elveției sau Poloniei printr-o infrastructură infracțională complexă, rețele de spălare de bani, platforme false de investiții, reclame malițioase, call centere și campanii pe aplicații de mesagerie instant.
La această scară, escrocheriile nu mai pot fi privite ca inconveniențe pe internet, ci ca pe o economie subterană cu greutatea financiară a unei țări dezvoltate. O economie transfrontalieră care operează peste granițe, platforme și limbi, cu victime recrutate prin reclame, fluxuri de social media, mesaje SMS, conversații pe WhatsApp, site-uri web și apeluri telefonice.
Raportul Bitdefender Global Scam Intelligence Report 2026 privește această problemă din prima linie. Raportul se bazează pe informații și analize colectate pe parcursul anului 2025, inclusiv amenințări web, campanii SMS, reclame frauduloase pe social media, conversații WhatsApp, activitate de apeluri vocale, interacțiuni în honeypot-uri și tipare de escrocherii orientate către consumatori.
Descarcă raportul complet Global Scam Intelligence Report 2026
Concluzia centrală este că escrocheriile s-au maturizat într-un model global de business. Ele se mișcă acum pe platforme, țări și canale de comunicare cu eficiența campaniilor legitime de marketing digital. Produsul este „frauda”, iar fluxul de "achiziție a clienților păcăliți" s-a extins către o audiență globală.
Raportul arată că escrocheriile au produs aproximativ 442 de miliarde de dolari în pierderi pentru consumatori în 2025. Studiul Bitdefender 2025 Consumer Cybersecurity Survey, realizat pe 7.000 de persoane din șapte țări, confirmă și el că 1 din 7 consumatori, adică 14%, a căzut victimă unei escrocherii în ultimul an. SUA au avut cea mai ridicată rată raportată a victimelor, 17%, urmate de Marea Britanie și Australia, cu 16% fiecare.
Acest lucru plasează escrocheriile într-o categorie proprie, devenind o problemă de protecție a consumatorilor, un atac la siguranță financiară și, din ce în ce mai mult, o problemă de încredere care afectează platformele și serviciile pe care oamenii le folosesc zilnic.
Social media a depășit e-mailul ca vector principal de atac. Escrocheriile nu mai așteaptă să fie accesate din inbox, ci apar în feed-uri, postări promovate și reclame plătite, adesea lângă conținut legitim, țintite către audiența potrivită cu termenii potriviți. Raportul arată cum reclamele malițioase exploatează credibilitatea marilor platforme și ajung la utilizatori în momente în care aceștia nu se așteaptă la pericol.
Tinerii au acum o probabilitate de două ori mai mare să cadă plasă escrocheriilor decât generațiile mai în vârstă. Raportul leagă această situație de platformele pe care escrocii își concentrează eforturile. Utilizatorii mai tineri petrec mai mult timp în medii sociale unde reclamele malițioase, promoțiile false, momelile legate de jocuri și schemele de preluare a conturilor circulă rapid.
Escrocheriile financiare domină pe toate canalele. Frauda cu investiții, phishingul bancar și escrocheriile cu tematică crypto apar în mod repetat pe SMS, reclame sociale, WhatsApp, apeluri vocale și e-mail. Momeala se schimbă, dar obiectivul rămâne același: împingerea victimei către o decizie financiară înainte ca scepticismul să recupereze terenul pierdut.
Fraudatorii se comportă ca niște businessuri. Intervalele la care sună, calendarul campaniilor și tiparele sezoniere arată operațiuni structurate. Telemetria de apeluri din raport arată tipare de activitate care se suprapun peste programele de lucru la corporație, inclusiv perioade de vârf în timpul săptămânii și activitate mai redusă duminica. Fraudatorii "lucrează" în schimburi, cu scripturi, ținte de conversie și indicatori de performanță. Ceea ce era cândva infracționalitate măruntă a devenit acum o afacere sumbră, dar organizată.
Încrederea este principala vulnerabilitate. Multe dintre cele mai eficiente escrocherii nu vin de la necunoscuți, ci prin conturi compromise, branduri recognoscibile, profiluri de business cu aparență verificată, reclame sponsorizate și mesaje de la persoane pe care victimele le cunosc deja. Escrocii deturnează tot mai mult contextul, nu doar credențialele.
Geografia modelează riscul. Raportul arată variații regionale clare. Germania are rate neobișnuit de ridicate ale escrocheriilor prin SMS. România se remarcă prin expunerea la reclame frauduloase. Franța arată tipare puternice de fraudă cu livrări. Aceste diferențe sugerează că escrocii își adaptează momelile la comportamentul local, păstrând aceeași coloană vertebrală operațională.
Între ianuarie și decembrie 2025, Bitdefender a scanat 2,8 trilioane de URL-uri în browsere, clienți de e-mail și aplicații de mesagerie. Phishingul rămâne categoria globală dominantă de escrocherii, reprezentând aproximativ 24,5% din incidentele raportate. Este urmat de fraude financiare și de investiții, magazine false și fraude prin reclame, escrocherii cu locuri de muncă, escrocherii pe social media și fraude cu livrări.
Acest tablou e important deoarece telemetria URL și web surprinde expunerea, nu doar raportările din viața reală. Multe victime nu raportează niciodată escrocheriile iar majoritatea tentativelor sunt blocate înainte ca utilizatorul să dea clic. O rețea globală de senzori ne ajută la înțelegerea modului în care infrastructura de scam este construită, distribuită și reutilizată pe canale.
SMS-ul rămâne un canal cu nivel ridicat de încredere, deoarece mesajele apar lângă alerte legitime de la bănci, companii de livrare, angajatori și servicii guvernamentale. Potrivit raportului, 5,16% din traficul SMS analizat a fost asociat cu campanii riscante. În termeni simpli, acest lucru înseamnă că aproximativ 1 din 20 de mesaje SMS analizate prezintă trăsături compatibile cu infrastructura de scam sau cu fraudă coordonată.
Escrocheriile financiare domină activitatea prin SMS, dar fraudele cu livrări, guvernamentale, de sănătate, asigurări, taxe de drum și premii rămân predominante. Mixul se schimbă în funcție de regiune, exact cum fac operațiunile mature de scam: se localizează.
Escrocheriile prin publicitate pe social media sunt diferite, deoarece victimele nu trebuie să deschidă un e-mail suspect sau să răspundă unui mesaj ciudat. Frauda e livrată victimelor sub formă de reclamă.
Raportul a constatat că ratele de interacțiune cu escrocheriile pe social media au ajuns la 36% per total, iar escrocheriile din categoriile sănătate, stil și frumusețe, precum și divertisment, au performat mai bine decât alte categorii. Nu este surprinzător - aceste categorii exploatează curiozitatea, aspirația și obișnuința. Oamenii derulează rapid, reclamele se amestecă în feed, iar designul platformelor reduce fricțiunea; escrocii știu aceste lucruri și își cumpără locul în flux.
Escrocheriile pe WhatsApp sunt deosebit de eficiente deoarece se răspândesc prin proximitate socială. Un mesaj de la un contact pare mai sigur decât un mesaj de la un străin, chiar dacă contul contactului a fost deja compromis.
Raportul oferă o perspectivă unificată a felului în care atacatorii exploatează conversații WhatsApp riscante, abuzează de conturile de business și explică escrocherii care transformă victimele în distribuitori. Într-un tipar comun, utilizatorilor li se cere să voteze într-un concurs fals și să introducă un cod de verificare. Acel cod este, de fapt, codul lor de autorizare WhatsApp. Victima pierde contul, iar escrocheria continuă dintr-o identitate mai credibilă.
Raportul a constatat, de asemenea, că o parte semnificativă a conversațiilor WhatsApp riscante provin din conturi de business, care pot afișa nume de brand, logo-uri, descrieri, cataloage și uneori indicatori de verificare. Pentru un escroc, aceste caracteristici nu sunt utile pentru branding, ci pentru camuflaj.
Vocea rămâne unul dintre cele mai persuasive canale de scam deoarece atacatorii pot reacționa în timp real. Pot pune presiune, răspunde la obiecții, crea urgență și ține victima implicată suficient de mult pentru a extrage bani sau informații.
În 2025, Bitdefender a analizat aproape 150 de milioane de apeluri primite pentru a înțelege cum "sună" frauda la telefon. Peste 23 de milioane au fost clasificate ca intruzive, ceea ce înseamnă că aproximativ 1 din 6 apeluri primite pe dispozitive protejate a fost nedorit. Sistemele de tip honeypot ale Bitdefender au procesat apeluri de la peste 52 de milioane de numere de telefon unice, dintre care peste jumătate de milion au fost identificate ca numere nedorite.
Concluzia principală e că nu doar volumul e important, ci și diversitatea abordărilor. Escrocii rotesc numere, falsifică identități și folosesc fluxuri de lucru structurate care seamănă cu operațiuni legitime de vânzări sau suport din call center. Scripturi, trasee de escaladare, operatori umani, KPI-uri - tot pachetul de instrumentar de afaceri prin telefon e acum adoptat în operațiuni de criminalitate informatică, cu randamente care le depășesc dramatic pe cele ale afacerilor legitime.
Sfaturile de prevenție din raport se reduc la câteva reguli de bază:
Global Scam Intelligence Report 2026 oferă o perspectivă mai largă asupra modului în care au evoluat escrocheriile în 2025 pe web, SMS, social media, WhatsApp și apeluri vocale. Acest raport arată cum fraudatorii se adaptează la platforme, țări, sezoane și cicluri de știri și de ce apărarea împotriva escrocheriilor implică mai mult efort decât să le spui apropiaților „aveți grijă”.
Atenția este utilă, dar vizibilitatea și avertizările din timp sunt cruciale.
tags
The meaning of Bitdefender’s mascot, the Dacian Draco, a symbol that depicts a mythical animal with a wolf’s head and a dragon’s body, is “to watch” and to “guard with a sharp eye.”
Toate articolele