Un raport realizat de Common Sense Media, „Betting on Boys: Understanding Gambling Among Adolescent Boys”, arată o realitate pe care mulți părinți nu o anticipează: mai mult de unul din trei băieți joacă deja jocuri de noroc înainte de 18 ani.

Pentru băieții de astăzi, contactul cu jocurile de noroc nu începe în cazinouri sau agenții de pariuri. Apare în jocurile pe care le joacă deja, în conținutul sportiv pe care îl urmăresc și în videoclipurile care le apar în feed. Loot box-urile, pariurile cu skin-uri, ligile fantasy și pariurile „de distracție” estompează granița dintre joacă și cheltuirea banilor.

Studiul se bazează pe un sondaj reprezentativ la nivel național realizat în rândul a 1.017 băieți cu vârste între 11 și 17 ani și analizează modul în care grupurile de prieteni, obiceiurile din familie și platformele online le influențează expunerea la jocurile de noroc.

Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă aceste date pentru familii, am extras 9 concluzii importante și am discutat cu un psiholog despre ce pot face părinții pentru a-și sprijini și proteja adolescenții.

Idei principale:

• Mulți băieți încep să joace mai devreme decât cred părinții
• De multe ori, totul începe prin jocuri video și rețele sociale
• Cea mai mare parte a expunerii este pasivă, nu căutată intenționat
• Prietenii și familia au o influență puternică
• Cheltuielile mici se pot transforma în timp în sume mai mari
• Discuțiile timpurii și regulile clare pot face diferența

9 lucruri despre jocurile de noroc pe care părinții ar trebui să le știe

Statisticile sunt utile, dar nu spun întotdeauna întreaga poveste. Aceste informații te pot ajuta să înțelegi mai bine cum ajung jocurile de noroc să facă parte din viața de zi cu zi a multor băieți și la ce merită să fii atent ca părinte.

1. Jocurile de noroc apar în viața multor băieți mai devreme decât s-ar aștepta părinții

• 36% dintre băieții cu vârste între 11 și 17 ani au jucat jocuri de noroc în ultimul an
• Până la 17 ani, proporția ajunge aproape la unul din doi

Dintre cei care joacă, 65% se limitează la o singură activitate, însă mai mult de o treime experimentează deja două sau mai multe forme de jocuri de noroc.

2. Jocurile de noroc nu înseamnă doar bilete la pariuri și mese de cazinou

Potrivit studiului, 23% dintre băieți folosesc sisteme din jocuri care imită mecanismele jocurilor de noroc.

Pentru majoritatea copiilor, acest lucru nu pare un pariu. Pare deschiderea unei recompense, deblocarea unui obiect rar sau pur și simplu un moment de noroc într-un joc. Însă mecanismul este același: plătești, îți asumi un risc și speri să obții ceva mai valoros. Așa începe obiceiul, fără să fie numit „joc de noroc”.

3. Mulți băieți ajung la conținut online despre jocuri de noroc fără să îl caute

• Aproape jumătate dintre băieți văd conținut legat de jocurile de noroc
• Doar 14% l-au căutat în mod activ sau urmăresc conturi dedicate acestui tip de conținut
• 59% spun că „a început pur și simplu să apară” în feed-ul lor
• 24% au ajuns la acest conținut prin intermediul prietenilor

Algoritmii, videoclipurile recomandate și conținutul distribuit de alții fac ca jocurile de noroc să pară o parte normală a conținutului consumat online.

Băieții care urmăresc mai frecvent astfel de conținut tind să cheltuiască mai mulți bani și au o probabilitate mai mare să depășească bugetul alocat comparativ cu cei care nu îl urmăresc (72 de dolari față de 33 de dolari).

4. Copiii cheltuiesc și pierd bani reali

Mai mult de jumătate (54%) dintre băieții implicați în sisteme de tip gambling din jocuri cheltuiesc bani reali pe recompense aleatorii, precum loot box-uri, gacha pulls sau skin cases.

În medie, băieții care joacă cheltuiesc aproximativ 54 de dolari pe an, însă această medie ascunde diferențe importante. Cei care au pierdut peste 51 de dolari în ultimul an au cheltuit, în medie, 159 de dolari.

De asemenea, sunt mai predispuși să depășească anumite limite. Cei cu pierderi mai mari sunt de aproape trei ori mai predispuși să folosească fără permisiune cardurile de debit sau credit ale părinților (21% față de 8%).

5. Prietenii contează enorm

• 84% dintre băieți joacă dacă și prietenii lor joacă
• 57% dintre băieții care au în principal prieteni care joacă participă la două sau trei tipuri diferite de jocuri de noroc
• Doar 17% fac acest lucru dacă prietenii lor nu joacă

Când jocurile de noroc devin ceva ce „toată lumea joacă”, este mult mai dificil pentru un adolescent să rămână pe margine, mai ales când activitatea este prezentată ca distractivă și inofensivă.

Băieții care au prieteni implicați în astfel de activități sunt mai predispuși să încerce mai multe forme de jocuri de noroc și să joace mai des.

6. Și obiceiurile din familie au un rol

O treime dintre băieți (34%) spun că au participat la jocuri de noroc împreună cu familia, cel mai adesea prin bilete la loterie, lozuri răzuibile, pariuri sportive pe termen lung sau ligi fantasy.

Studiul arată și că băieții care joacă împreună cu familia au mai des acces la bani pentru astfel de activități. Aproximativ 30% folosesc cardurile părinților cu acordul acestora.

7. Majoritatea folosesc propriii bani

• 36% folosesc bani de buzunar sau bani personali
• 23% folosesc cardul unui părinte cu permisiune
• 30% dintre adolescenții mai mari (14-17 ani) folosesc bani câștigați din muncă sau activități ocazionale, comparativ cu doar 7% dintre cei mai mici

Pentru cei mai mulți băieți, totul începe cu sume mici care nu par importante. Însă, pe măsură ce cresc, cresc și accesul la bani și nivelul cheltuielilor.

Adolescenții mai mari folosesc adesea mai multe surse de bani: economii personale, salarii, carduri cadou și uneori fonduri provenite de la familie.

8. Majoritatea nu văd o problemă, dar unii resimt consecințele

• 66% spun că jocurile de noroc nu le-au creat probleme
• 27% raportează cel puțin unele efecte negative, inclusiv stres sau conflicte cu părinții
• 40% spun că au simțit măcar uneori regret

9. Discuțiile și regulile apar adesea prea târziu

• 59% dintre băieți au discutat cu părinții despre jocurile de noroc
• Majoritatea spun că aceste conversații au fost scurte
• 33% nu au avut niciodată o astfel de discuție

În multe familii, subiectul apare doar după ce s-a întâmplat deja ceva. Chiar și atunci când există conversații, acestea tind să fie scurte și reactive, nu discuții continue.

Acest lucru se reflectă și în modul în care sunt stabilite și respectate regulile. Băieții care joacă sunt mai predispuși să descrie regulile familiei ca fiind aplicate lejer, în timp ce cei care nu joacă vorbesc mai des despre limite clare și consecvente.

Potrivit cercetătorilor, explicațiile pot fi multiple. Unii părinți discută despre acest subiect doar atunci când observă o problemă. Alții consideră că este o preocupare care apare mai târziu, în adolescență. În alte cazuri, părinții răspund la întrebările copiilor fără a iniția ei înșiși conversația. Pentru mulți există și o doză de nesiguranță legată de modul în care ar trebui abordat subiectul, mai ales atunci când este strâns legat de jocuri video și mediul online.

Cum să vorbești cu fiul tău despre jocurile de noroc, potrivit unui psiholog

Am discutat cu Anca Ivu, psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental, despre cum pot aborda părinții acest subiect și ce îi poate ajuta pe adolescenți să dezvolte o relație sănătoasă cu banii, jocurile și riscurile online.

1. Începe conversația devreme și spune lucrurilor pe nume

Astăzi, jocurile de noroc nu se rezumă la pariuri sportive sau cazinouri. Ele pot apărea sub forma loot box-urilor, a recompenselor aleatorii din jocuri, a ligilor fantasy sau a pariurilor între prieteni.

De aceea, este util să vorbești despre cum funcționează aceste sisteme – șansa, recompensele și posibilitatea de a pierde bani – nu doar despre termenul „jocuri de noroc”.

De exemplu:

„Vreau să vorbim despre ceva important. Unele dintre aceste jocuri sunt concepute să te facă să revii iar și iar și, uneori, să cheltuiești bani pentru a obține anumite recompense.”

2. Critică comportamentul, nu copilul

Dacă adolescentul simte că este judecat sau criticat, există șanse mari să se închidă în sine.

În loc să îl faci să se simtă vinovat, încearcă să vorbești despre context:

„Nu cred că este ceva în neregulă cu tine. Cred că te confrunți cu sisteme care sunt create special pentru a atrage atenția oamenilor și pentru a-i face să cheltuiască bani.”

O astfel de abordare reduce defensivitatea și menține dialogul deschis.

3. Stabilește limite clare atunci când vine vorba despre bani

Mulți părinți evită regulile ferme de teamă să nu creeze conflicte. Totuși, anumite limite fac parte din responsabilitatea de părinte.

Poți spune simplu:

„Nu sunt de acord să cheltuiești bani pe astfel de lucruri.”

Nu este nevoie ca regulile să fie stricte în toate aspectele vieții, însă este important să fie clare și consecvente atunci când vine vorba despre bani și cumpărături online.

4. Fii atent la influența prietenilor

Pentru mulți băieți, jocurile de noroc sunt o activitate socială.

Dacă prietenii lor participă, poate fi dificil să rămână pe dinafară. De aceea, este important să fii curios și interesat de ceea ce se întâmplă în grupul lor de prieteni. Acest lucru te poate ajuta să înțelegi mai bine presiunea pe care o resimt.

5. Observă semnalele timpurii

Uneori, primele semne sunt subtile:

• cheltuiește mai mulți bani decât și-a propus
• ascunde cumpărături sau tranzacții
• folosește bani fără permisiune
• vorbește despre regrete după ce a cheltuit bani

Este mult mai ușor să intervii atunci când aceste comportamente sunt încă la început.

6. Încearcă să înțelegi ce îl atrage

Jocurile de noroc rareori sunt doar despre bani.

Poate fi vorba despre emoția momentului, sentimentul de reușită, curiozitate sau dorința de a face parte din grup.

Poți întreba:

„Ce îți place cel mai mult la asta? Emoția? Ideea că ai putea câștiga? Sau faptul că și prietenii tăi fac același lucru?”

Înțelegerea motivelor din spatele comportamentului este adesea mai utilă decât concentrarea exclusivă asupra comportamentului în sine.

7. Păstrează relația deschisă

Cel mai important lucru este ca adolescentul tău să știe că poate veni la tine chiar și atunci când a făcut o greșeală.

„Chiar dacă faci greșeli sau nu îmi spui întotdeauna totul, vreau să știi că poți vorbi cu mine despre orice.”

Cum îți poți ajuta copilul să fie mai în siguranță online

Nicio aplicație și nicio regulă nu poate înlocui o relație bazată pe comunicare și încredere. Cel mai important este să fii prezent, să pui întrebări și să creezi un spațiu în care copilul să se simtă confortabil să vorbească despre ceea ce vede și trăiește online.

Un plan de protectie de la Bitdefender poate completa aceste conversații, oferindu-ți o imagine mai clară asupra activităților online ale copilului, ajutându-te să gestionezi timpul petrecut pe internet și să filtrezi conținutul nepotrivit. În plus, oferă protecție împotriva tentativelor de fraudă, a mesajelor suspecte și a linkurilor periculoase care pot ajunge la orice membru al familiei.

Află mai multe despre cum îți poți proteja familia, aici.

Întrebări frecvente

La ce vârstă încep băieții să joace jocuri de noroc?

Mulți băieți intră în contact cu activități asemănătoare jocurilor de noroc încă din primii ani ai adolescenței, adesea prin intermediul jocurilor video. Până la vârsta de 17 ani, aproape jumătate dintre ei raportează că au participat la o formă de joc de noroc.

Sunt jocurile video o formă de jocuri de noroc pentru copii?

Nu întotdeauna. Însă funcții precum loot box-urile, pariurile cu skin-uri și recompensele aleatorii folosesc mecanisme similare, bazate pe șansă și rezultate plătite.

Care sunt primele semne ale unei probleme legate de jocurile de noroc la adolescenți?

Primele semne pot fi ușor de trecut cu vederea. De multe ori apar sub forma unor schimbări aparent minore: cheltuieli mai mari decât cele planificate, ascunderea cumpărăturilor, utilizarea banilor fără permisiune sau sentimente de regret și stres după ce au cheltuit bani.

Cum pot părinții preveni problemele legate de jocurile de noroc?

Începeți conversațiile devreme, stabiliți reguli clare privind cheltuielile și rămâneți implicați în modul în care copilul folosește jocurile și banii.