Îmi amintesc perfect perioada în care a fost lansat Facebook. Ce nebunie era printre adolescenți și tinerii adulți!
Postam absolut totul: planurile de weekend, locurile preferate, chestionare amuzante care îți spuneau „sufletul pereche celebru” și, bineînțeles, o avalanșă de poze. Secțiunile de comentarii erau ca niște camere de chat publice – nimeni nu se gândea de două ori la ce informații împărtășea și cu cine.
Astăzi, un astfel de nivel de neglijență pare de neconceput. Niciunul dintre noi nu era atent la tipul de informații pe care îl posta sau la modul în care acestea ar fi putut fi folosite. Pur și simplu nu știam mai bine — securitatea cibernetică și confidențialitatea abia dacă făceau parte din conversație. Privind în urmă, cred că eu și prietenii mei am scăpat ca prin urechile acului.
Au trecut aproape 20 de ani, iar peisajul online s-a schimbat complet. Astăzi, miliarde de oameni sunt conectați, iar rețelele sociale nu mai sunt un jurnal digital — ci o scenă globală. Fiecare fotografie, comentariu și etichetă contribuie la o rețea uriașă de date personale care, în mâinile greșite, pot fi transformate într-o armă. Supradozajul de expunere a trecut de la o distracție inocentă la ceva care poate pune în pericol întreaga familie — inclusiv printr-un fenomen periculos numit doxxing.
Pe scurt, doxxingul este procesul de colectare și publicare online a informațiilor private ale unei persoane fără consimțământul acesteia. Poate include nume, numere de telefon, adrese, adrese IP, fotografii sau chiar informații despre locul de muncă. Intenția este aproape întotdeauna una malițioasă: intimidare, umilire sau reducerea la tăcere a victimei.
Doxxingul este invaziv pentru că șterge granița dintre viața online și cea offline. Nu e vorba doar despre un cont spart sau o parolă compromisă — ci despre pierderea controlului asupra propriei identități. Odată ce detaliile tale ajung publice, este aproape imposibil să le retragi, iar această pierdere a confidențialității afectează nu doar pe tine, ci și întreaga familie.
Doxxingul nu presupune neapărat abilități tehnice sau hacking. În cele mai multe cazuri, persoanele rău intenționate exploatează informațiile deja publice. Iată cum se poate întâmpla:
După ce sunt colectate, aceste date pot fi publicate public, trimise angajatorilor sau folosite pentru a hărțui victima. Iar odată cu apariția inteligenței artificiale generative, chiar și fotografiile și datele biometrice pot fi transformate în deepfake-uri, pentru a răspândi conținut fals sau pentru a imita victimele — un risc evidențiat în campania noastră „They Wear Our Faces”.
Un reportaj recent al ABC News a prezentat experiențele cutremurătoare ale unor adolescenți australieni care au fost victime ale doxxingului.
Alex, acum în vârstă de 17 ani, a fost vizat după un conflict într-un joc video Call of Duty. Un alt jucător i-a obținut adresa IP, a identificat locul unde locuiește și a început să trimită până la 50 de comenzi false de mâncare pe zi — toate neplătite. Adresa familiei sale a fost distribuită online, iar Alex a povestit că trăia într-o stare permanentă de anxietate.
„Era constant… eram mereu în alertă, cu senzația că cineva e pe drum spre mine sau mă așteaptă afară”, a spus Alex pentru ABC News.
Deși hărțuirea s-a oprit după ce familia a amenințat că va alerta poliția, tânărul știe că cei care l-au atacat îi cunosc în continuare adresa.
„Probabil încă o au. Nu-mi imaginez că o vor folosi din nou, dar mereu există o mică teamă că s-ar putea întâmpla.”
Persephone, o adolescentă de 13 ani, a fost doxxată după ce cineva a folosit Snap Map din Snapchat pentru a-i localiza casa, apoi a încercat să o șantajeze. Informațiile ei private au fost distribuite colegilor, care au început să o batjocorească online. Fata a mărturisit că s-a simțit speriată și neputincioasă.
Aceste povești arată cât de personal și cât de comun a devenit fenomenul doxxing, mai ales printre tineri. Ceea ce odinioară părea o problemă rezervată influencerilor sau persoanelor publice, afectează acum utilizatori obișnuiți — adolescenți, părinți, profesori sau chiar micii antreprenori.
Protecția începe cu conștientizare și cu acțiuni simple, aplicate constant:
Copiii de azi sunt mai conectați digital decât am fost noi vreodată, dar asta nu înseamnă că înțeleg consecințele pe termen lung ale postărilor lor. Iată cum pot părinții să dea un exemplu pozitiv:
Aceste obiceiuri cultivă alfabetizarea digitală și reziliența emoțională – abilități esențiale pentru viața modernă.
Dacă tu sau cineva din familia ta sunteți vizați:
1. Doxxingul poate include fotografii sau videoclipuri?
Da. Atacatorii folosesc adesea fotografii — uneori modificate sub formă de deepfake — pentru a imita sau umili victimele.
2. Pot fi copiii victime ale doxxingului?
Cu siguranță. Adolescenții sunt deseori vizați prin rețele sociale sau platforme de gaming.
3. Este doxxingul ilegal?
În multe țări, da — mai ales atunci când implică amenințări sau hărțuire. Chiar și acolo unde legislația nu este clară, platformele pot interveni conform politicilor anti-hărțuire.
4. Cum pot verifica dacă datele mele sunt deja expuse?
Folosește Bitdefender Digital Identity Protection pentru a verifica scurgerile de date de pe internet și dark web.
5. Ar trebui să renunț complet la rețelele sociale?
Nu neapărat. Practică o utilizare conștientă: gândește înainte de a posta, revizuiește setările de confidențialitate și învață-ți familia să facă același lucru.
tags
Alina is a history buff passionate about cybersecurity and anything sci-fi, advocating Bitdefender technologies and solutions. She spends most of her time between her two feline friends and traveling.
Toate articolele08 Octombrie 2025
11 Februarie 2025