Ecranele au schimbat felul în care se joacă mulți copii. Iată de ce au nevoie în continuare de forme diferite de joacă și cum îi pot ajuta părinții să găsească un echilibru sănătos.

Idei principale

• Copiii au nevoie de forme diferite de joacă, nu doar de timp petrecut în fața ecranelor sau de jucării tradiționale.
• Jocurile video pot fi o formă sănătoasă de joacă atunci când încurajează creativitatea, rezolvarea problemelor sau interacțiunea socială.
• Felul în care se joacă un copil se schimbă odată cu vârsta, dar joaca rămâne importantă pe tot parcursul copilăriei și adolescenței.
• În loc să numere fiecare minut petrecut în fața unui ecran, părinții ar trebui să fie atenți mai ales la activitățile pe care ecranele ajung să le înlocuiască.
• Rutinele, alternativele atractive și instrumentele de control parental îi pot ajuta pe copii să-și formeze obiceiuri digitale mai sănătoase.

Ce surprinde bine Toy Story 5 despre copilăria de astăzi

De aproape 30 de ani, filmele Toy Story ne arată jucării care se luptă pentru atenția unui copil. Fie că era vorba despre o figurină nouă și strălucitoare sau despre un cowboy uitat într-un colț, Woody și prietenii lui s-au confruntat mereu cu aceeași teamă: că vor fi înlocuiți.

În Toy Story 5, însă, rivalul este cu totul altul. Cel mai nou film Pixar o introduce pe Lilypad, o tabletă în formă de broscuță ce captează rapid atenția lui Bonnie, acum în vârstă de 8 ani și aflată într-o perioadă în care încearcă să-și găsească locul în noile relații de prietenie. Studioul descrie povestea simplu: „Toy meets Tech”, jucăriile întâlnesc tehnologia.

Filmul vine cu poveste care ridica intrebari foarte actuale pentru părinți: Petrece copilul meu prea mult timp în fața ecranelor? Se mai joacă suficient? Poate tot acest timp petrecut online să-i afecteze dezvoltarea?

Pentru a răspunde la aceste întrebări, am discutat cu un psihoterapeut despre cum arată joaca sănătoasă într-o lume în care jucăriile, aventurile în aer liber, jocurile de societate, jocurile video și aplicațiile creative pot face toate parte din copilărie. Cum îi ajutăm pe copii să aibă parte de toate tipurile de joacă de care au nevoie pentru a crește, a învăța, a construi relații și a se dezvolta sănătos?

De ce sunt importante diferitele tipuri de joacă pentru dezvoltarea copiilor

Potrivit Academiei Americane de Pediatrie, joaca susține dezvoltarea sănătoasă a creierului și îi ajută pe copii să-și dezvolte limbajul, capacitatea de a rezolva probleme, reglarea emoțională, creativitatea, reziliența și abilitățile sociale.

Dar nicio activitate nu dezvoltă toate aceste abilități în aceeași măsură. Un copil care își petrece fiecare după-amiază jucând fotbal are parte de alte beneficii decât unul care construiește lumi elaborate din LEGO, se joacă de-a restaurantul cu prietenii sau inventează povești prin desen. Împreună, aceste experiențe se completează.

După cum explică psihologul clinician și psihoterapeutul cognitiv-comportamental Anca Ivu, copiii se dezvoltă cel mai bine atunci când au parte de forme variate de joacă, în loc să se bazeze pe un singur tip de divertisment.

Diferitele tipuri de joacă dezvoltă abilități diferite:

• Joaca liberă încurajează independența, creativitatea și capacitatea de a lua decizii, pentru că cei mici aleg singuri ce vor să facă și cum.
• Joaca de imaginație îi ajută să exerseze limbajul, să înțeleagă emoțiile și să exploreze diferite roluri sociale.
• Joaca fizică dezvoltă coordonarea, încrederea în sine și sănătatea generală și contribuie la reducerea stresului.
• Activitățile creative, precum desenul, muzica, lucrul manual sau construcțiile, dezvoltă capacitatea de rezolvare a problemelor și flexibilitatea în gândire.
• Joaca împreună cu alți copii îi învață să coopereze, să comunice, să empatizeze și să gestioneze conflictele.
• Jocurile cu reguli, inclusiv jocurile de societate și multe sporturi, îi ajută să-și dezvolte răbdarea, autocontrolul, gândirea strategică și capacitatea de a face față situațiilor în care lucrurile nu ies așa cum și-ar dori.
• Joaca digitală, atunci când este potrivită vârstei și echilibrată cu alte activități, poate avea și ea beneficii. Construirea unei lumi în Minecraft, desenul digital, crearea de videoclipuri, programarea sau rezolvarea puzzle-urilor stimulează creativitatea și gândirea activă, spre deosebire de consumul pasiv de conținut.

Părinții nu trebuie să înlocuiască joaca digitală cu jucării tradiționale. Mai important este să existe varietate. Pe parcursul unei săptămâni obișnuite, copiii ar trebui să aibă ocazia să se miște, să-și folosească imaginația, să creeze, să interacționeze cu alți oameni, să rezolve probleme și, pe măsură ce cresc, să folosească tehnologia în moduri care presupun participare activă, nu doar scroll pasiv.

Cum arată joaca sănătoasă la diferite vârste

Cercetările din psihologia dezvoltării arată că joaca evoluează odată cu dezvoltarea cognitivă, emoțională și socială a copilului. Pe măsură ce copiii cresc, felul în care se joacă se schimbă, dar importanța jocului nu dispare.

2–5 ani: descoperirea lumii prin joacă

În anii de grădiniță, joaca este principala modalitate prin care copiii învață. Potrivit teoriei dezvoltării cognitive a lui Jean Piaget, la această vârstă copiii învață în mare măsură prin joc simbolic. O cutie de carton devine un castel, o pătură se transformă într-o peșteră, iar o lingură poate fi un avion.

Aceste scenarii imaginare contribuie la dezvoltarea limbajului, creativității, funcțiilor executive și capacității de a înțelege emoțiile.

La această vârstă, joaca sănătoasă înseamnă mult timp pentru joacă liberă, nestructurată, jocuri de imaginație, explorare senzorială, mișcare zilnică în aer liber și ocazii regulate de a se juca împreună cu părinții sau alți adulți care îi îngrijesc.

6–12 ani: joaca devine mai socială și mai complexă

Odată cu începerea școlii, gândirea copiilor devine mai logică, iar aceștia încep să prefere activitățile cu reguli, lucrul în echipă și provocările pe care simt că le pot depăși. Prieteniile devin, de asemenea, din ce în ce mai importante, iar joaca este un mod valoros de a exersa comunicarea, cooperarea și rezolvarea problemelor.

În acești ani, joaca sănătoasă poate include timpul petrecut afară, sportul și activitatea fizică, jocurile de societate, hobby-urile creative, timpul cu prietenii și jocurile video potrivite vârstei.

Joaca de imaginație continuă să fie valoroasă, chiar dacă apare mai rar. Mulți copii continuă până spre sfârșitul copilăriei să inventeze povești, să construiască lumi imaginare sau să creeze personaje, activități care susțin creativitatea și flexibilitatea cognitivă.

Adolescenții: joaca nu dispare, ci se transformă

Chiar dacă adolescenții nu-și mai petrec după-amiezile imaginându-și că sunt pirați sau supereroi, au în continuare nevoie de joacă. Doar că aceasta capătă alte forme.

Din perspectiva dezvoltării, adolescența este perioada în care tinerii își construiesc identitatea. Potrivit teoriei dezvoltării psihosociale a lui Erik Erikson, hobby-urile și activitățile recreative îi ajută pe adolescenți să descopere cine sunt, să devină mai independenți și să-și consolideze relațiile cu ceilalți.

Pentru adolescenți, joaca sănătoasă poate însemna sport, muzică, fotografie, desen, proiecte creative, jocuri de societate, gaming, programare, crearea unor lumi virtuale sau orice alte activități care le oferă creativitate, provocări și conexiune socială.

După cum explică Anca Ivu, dacă privim dezvoltarea copilului în ansamblu, joaca sănătoasă înseamnă ca, pe parcursul unei săptămâni obișnuite, copiii să aibă ocazia să alerge, să-și folosească imaginația, să creeze, să interacționeze cu ceilalți, să rezolve probleme și, pe măsură ce cresc, să folosească tehnologia în mod activ și cu sens. Fiecare experiență stimulează alte aspecte ale dezvoltării, iar împreună îi ajută să devină adulți curioși, adaptabili și rezilienți.

Sunt jocurile video o formă de joacă?

Da, gamingul poate fi o formă de joacă.

Ani la rând, o mare parte dintre cercetările despre jocurile video s-au concentrat asupra riscurilor. Dar există tot mai multe dovezi că anumite jocuri pot contribui și la dezvoltarea copiilor, dacă sunt potrivite vârstei și fac parte dintr-un „meniu” echilibrat de activități.

Cercetările au arătat că unele jocuri video pot dezvolta anumite abilități cognitive, perseverența, interacțiunea socială și capacitatea de rezolvare a problemelor, deși beneficiile depind în mare măsură de tipul jocului și de felul în care este jucat.

După cum explică Anca Ivu:

„Gamingul poate fi o formă autentică de joacă atunci când îi încurajează pe copii să exploreze, să rezolve probleme, să creeze ceva nou sau să colaboreze cu alții. Întrebarea importantă nu este doar dacă un copil folosește un ecran, ci ce face, de fapt, în timpul petrecut în fața acelui ecran.”

Nu toate activitățile online au aceeași valoare pentru dezvoltare. Construirea unei lumi în Minecraft încurajează creativitatea și rezolvarea problemelor, iar o cursă de Mario Kart împreună cu frații poate dezvolta abilitățile sociale. În schimb, vizionarea clipurilor YouTube Shorts, scrollingul nesfârșit pe rețelele sociale sau trecerea continuă de la un videoclip scurt la altul reprezintă în mare parte consum pasiv.

În loc să se întrebe dacă gamingul este „bun” sau „rău”, părinții își pot pune o altă întrebare: Îl ajută activitatea aceasta pe copilul meu să creeze, să gândească, să se miște, să interacționeze cu alți oameni sau să învețe ceva?

Dacă răspunsul este da, gamingul poate face parte fără probleme dintr-o copilărie sănătoasă. Important este să completeze, nu să înlocuiască, celelalte forme de joacă de care copiii au nevoie pentru a se dezvolta.

Semne că timpul petrecut în fața ecranelor începe să înlocuiască joaca sănătoasă

„Problema nu este că celor mici le plac ecranele. Devine îngrijorător atunci când ecranul ajunge să fie singura lor sursă de divertisment și nu mai caută alte moduri de a se juca, de a explora sau de a interacționa cu oamenii”, spune Anca Ivu.

Iată câteva semne că ar putea fi nevoie de o ajustare a echilibrului:

Nu știu ce să facă fără un ecran. Este perfect normal ca un copil să spună că se plictisește. De fapt, plictiseala poate stimula creativitatea și îl poate împinge să inventeze un joc, să construiască ceva sau să-și folosească imaginația. Devine mai îngrijorător atunci când copilul nu mai știe deloc ce să facă fără un dispozitiv și întinde automat mâna după un ecran de fiecare dată când are puțin timp liber.

Fac mai puțină mișcare decât înainte. Dacă timpul petrecut în fața ecranelor înlocuiește în mod constant alergatul, cățăratul, mersul pe bicicletă, sportul sau pur și simplu joaca activă în aer liber, copiii pierd din activitatea fizică de care corpul și creierul lor în dezvoltare au nevoie.

Relațiile din viața reală devin mai puțin importante. Jocurile online pot fi, fără îndoială, sociale, dar nu ar trebui să înlocuiască în totalitate interacțiunile față în față. Dacă un copil refuză frecvent ocaziile de a petrece timp cu prietenii sau familia pentru că preferă să rămână pe un dispozitiv, poate pierde experiențe importante pentru dezvoltarea empatiei, cooperării, comunicării și capacității de a rezolva conflicte.

Somnul, școala sau viața de familie încep să aibă de suferit. Dificultățile de adormire, oboseala de dimineață, neglijarea temelor sau certurile frecvente legate de închiderea dispozitivelor pot fi semne că utilizarea ecranelor devine greu de gestionat.

Anca Ivu atrage atenția și asupra unei consecințe mai puțin evidente a înlocuirii jocului din viața reală cu stimularea digitală constantă:

„Atunci când copiii petrec mai puțin timp jucându-se în viața reală, au mai puține ocazii de a învăța să tolereze disconfortul. Jocurile video oferă stimulare imediată și feedback rapid, însă viața de zi cu zi presupune să aștepți, să negociezi, să faci față frustrării și să încerci din nou după un eșec. Aceste experiențe sunt esențiale pentru dezvoltarea răbdării, flexibilității și autoreglării emoționale – abilități de care copiii vor avea nevoie întreaga viață.”

Cum îi pot ajuta părinții pe copii să găsească un echilibru sănătos între joacă și ecrane

„Copiii nu renunță, de obicei, la o activitate care le place dacă nu au la dispoziție o altă alternativă care să li se pară la fel de interesantă. În loc să se concentreze doar pe a le lua ecranele, părinții ar trebui să creeze ocazii care îi invită în mod natural pe copii să se joace, să exploreze și să petreacă timp cu ceilalți”, recomandă psihoterapeutul.

Iată câteva lucruri care pot ajuta:

• Uită-te la ce înlocuiesc ecranele. În loc să te concentrezi doar pe numărul de ore petrecute în fața unui ecran, întreabă-te ce activitate a dispărut. Copilul tău nu se mai joacă afară? Nu mai citește? Nu mai desenează? Nu mai petrece timp cu prietenii?
• Fă activitățile offline ușor accesibile și atractive. Copiii vor lăsa mult mai ușor dispozitivul deoparte atunci când există ceva ce chiar își doresc să facă. Ține materialele pentru desen sau lucru manual la îndemână, lasă jocurile de construcție accesibile, propune o plimbare cu bicicleta, începe un joc de societate în familie sau fă în așa fel încât prietenii să poată veni ușor în vizită. Nu trebuie să-ți distrezi copilul toată ziua. Este suficient să creezi ocazii în care joaca poate apărea natural.
• Înlocuiește negocierile zilnice cu rutine previzibile. Regulile clare în familie reduc certurile, pentru că toată lumea știe la ce să se aștepte. De exemplu, temele se fac înainte de gaming, dispozitivele nu stau pe masă în timpul meselor, ecranele se închid înainte de culcare și fiecare petrece puțin timp afară în fiecare zi. Consecvența contează mai mult decât perfecțiunea.
• Folosește controlul parental ca instrument de sprijin, nu ca pedeapsă. Instrumentele de control parental funcționează cel mai bine atunci când sunt introduse ca parte a rutinelor familiei, nu drept consecință pentru un comportament nepotrivit. Explică-i copilului că scopul lor este să-l ajute să-și formeze obiceiuri sănătoase – la fel ca rutina de somn sau purtarea căștii pe bicicletă – și nu să-l „prindă” când face ceva greșit.
• Nu uita că cei mici observă și obiceiurile tale digitale. Dacă telefoanele sunt mereu pe masa de la cină sau conversațiile sunt întrerupte constant de notificări, copiii învață că ecranele au întotdeauna prioritate. Să le arăți prin propriul comportament cum arată limitele sănătoase este una dintre cele mai eficiente lecții pe care le poți oferi.
• Prezintă limitele ca pe ceva care îl protejează pe copil, nu ca pe ceva ce îi iei. În loc să spui „Gata, s-a terminat timpul pentru că așa spun eu”, explică-i de ce este importantă pauza. De exemplu: „Hai să ne oprim acum, pentru că și creierul tău are nevoie de puțină odihnă.” Atunci când copiii înțeleg că limitele le protejează somnul, atenția, creativitatea și starea de bine, le poate fi mai ușor să le accepte.

Și tehnologia poate ajuta. Bitdefender Family Plans include funcția Parental Control, care le permite părinților să stabilească limite zilnice pentru timpul petrecut online, să creeze programe și intervale fără internet, să gestioneze utilizarea aplicațiilor și să-i ajute pe copii să-și formeze obiceiuri digitale mai sănătoase, fără ca fiecare discuție despre timpul petrecut la ecrane să se transforme într-o negociere.

Dincolo de ajutorul oferit în stabilirea rutinelor, Bitdefender Family Plans protejează și dispozitivele copiilor, viața lor privată online și conturile împotriva tentativelor de fraudă, site-urilor periculoase, phishingului și altor amenințări online. Astfel, poate completa conversațiile și limitele de care copiii au nevoie pentru a naviga în siguranță prin lumea digitală.

Află mai multe despre planul de siguranță pentru întreaga familie.

Întrebări frecvente

Poate timpul petrecut în fața ecranelor să înlocuiască joaca tradițională?

Nu. Joaca digitală poate completa experiențele copilăriei, dar copiii au nevoie și de activitate fizică, joacă în aer liber, jocuri de imaginație și interacțiuni sociale față în față pentru o dezvoltare sănătoasă.

Sunt jocurile video o formă de joacă pentru copii?

Da. Jocurile care încurajează creativitatea, explorarea, colaborarea sau rezolvarea problemelor pot fi o formă sănătoasă de joacă, atât timp cât sunt echilibrate cu activități fizice, joacă în aer liber, imaginație și interacțiuni sociale.

Pot jocurile video să aibă beneficii pentru dezvoltarea copiilor?

Unele jocuri video potrivite vârstei îi pot ajuta pe copii să-și dezvolte capacitatea de rezolvare a problemelor, creativitatea, perseverența și spiritul de echipă. Beneficiile depind de tipul jocului și de modul în care acesta se integrează într-un stil de viață echilibrat.

De câtă joacă au nevoie copiii în fiecare zi?

Nu există un număr universal de ore de joacă recomandat tuturor copiilor. Important este ca aceștia să aibă în fiecare zi ocazii de a se mișca, de a crea, de a-și folosi imaginația, de a explora și de a interacționa cu ceilalți.

Care sunt semnele că un copil petrece prea mult timp în fața ecranelor?

Printre semnele de avertizare se numără pierderea interesului pentru activitățile offline, mai puțină mișcare, evitarea prietenilor sau familiei, problemele de somn, dificultățile la școală și dependența de ecrane ca singură sursă de divertisment.

Sunt instrumentele de control parental o soluție bună pentru gestionarea timpului petrecut la ecrane?

Da. Atunci când sunt folosite ca parte a rutinelor familiei, și nu ca pedeapsă, instrumentele de control parental îi pot ajuta pe părinți să stabilească limite sănătoase pentru timpul petrecut la ecrane, programe, perioade fără internet și limite pentru aplicații, încurajând în același timp obiceiuri digitale mai echilibrate.