
Fie că este vorba despre un comentariu legat de felul în care arată, haine, greutate, lucrurile care îi plac sau numărul de like-uri pe care le-a primit, cuvintele răutăcioase din online pot rămâne cu un copil mult timp după ce a închis aplicația.
Ca părinte, e firesc să vrei să-ți protejezi copilul, să-i iei apărarea sau să faci problema să dispară imediat. Dar, potrivit psihologului, felul în care reacționezi în primul moment poate conta foarte mult pentru modul în care copilul va procesa ceea ce i s-a întâmplat.
Iată cum îl poți ajuta.
Copiii și adolescenții sunt încă în proces de a-și construi identitatea. În timp ce adulții pot, de multe ori, să separe părerea cuiva de propria valoare, copiii încă învață să facă acest lucru.
În online, fiecare fotografie, videoclip sau postare poate atrage reacții din partea celorlalți. Comentariile pozitive îi pot face să se simtă bine, în timp ce cele negative pot ajunge să fie percepute ca judecăți despre cine sunt ei, nu doar ca opinii despre ceva ce au postat.
În același timp, pe social media, copiii văd permanent imagini atent alese, editate și filtrate. În timp, unii dintre ei încep să-și compare aspectul, popularitatea și propria valoare cu ceea ce văd online.
„Un mecanism important care apare aici este auto-obiectificarea, tendința de a începe să te privești pe tine însuți ca pe ceva ce ceilalți evaluează vizual. Cu cât un copil învață mai devreme că valoarea lui poate fi confirmată sau respinsă prin reacțiile altora, cu atât crește riscul ca stima lui de sine să ajungă să depindă de validarea din exterior și să devină fragilă.”
— Anca Ivu, psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental
Nu orice copil care primește un comentariu negativ va ajunge să aibă o stimă de sine scăzută sau probleme legate de imaginea corporală. Dar atunci când încrederea în sine ajunge să depindă foarte mult de aprobarea din online, criticile pot răni mult mai tare decât își dau seama părinții.
Nu toți copiii îți vor spune atunci când ceva din online i-a rănit. Unii se tem că vor rămâne fără telefon sau că nu vor mai avea voie pe social media, iar alții pur și simplu nu știu cum să pună în cuvinte ceea ce simt.
În schimb, poți observa schimbări în comportamentul lor.
Copilul poate începe brusc să șteargă fotografii pe care înainte le posta cu plăcere, să evite să mai apară în poze sau să verifice mult mai des like-urile, comentariile și notificările. Unii copii se retrag din grupul de prieteni, renunță la activități care înainte le făceau plăcere sau devin mult mai critici față de felul în care arată. Alții pot deveni iritabili, anxioși sau neobișnuit de tăcuți după ce petrec timp online.
Aceste schimbări nu înseamnă neapărat că este vorba despre cyberbullying, dar pot fi semne că interacțiunile din online îi afectează încrederea în sine sau starea emoțională.
Dacă observi astfel de comportamente, încearcă să deschizi o conversație fără să tragi concluzii și fără acuzații. O întrebare simplă precum „Am observat că în ultima vreme nu prea ești tu. S-a întâmplat ceva online care te-a supărat?”poate deschide conversația fără să-l facă să se simtă presat.
Uneori, simplul fapt că știe că cineva este acolo și vrea să-l asculte este primul pas pentru ca un copil să nu se mai simtă singur.
Copiii nu au întotdeauna nevoie de soluții pe loc. De multe ori, au nevoie în primul rând să simtă că pot vorbi cu tine în siguranță.
Dacă copilul îți spune despre un comentariu răutăcios, încearcă să rămâi calm, chiar dacă tu ești furios sau supărat.
Poți spune lucruri simple, precum:
Astfel de răspunsuri îl pot ajuta să se simtă susținut, nu judecat.
Încearcă să nu sari imediat la rezolvarea problemei și nici să minimalizezi ce s-a întâmplat. Replici precum „Ignoră-i”, „Nu mai fi atât de sensibil” sau „Nu e mare lucru” sunt spuse, de obicei, cu intenția de a liniști copilul, dar îl pot face să simtă că emoțiile lui nu sunt luate în serios.
Înainte să decideți ce faceți mai departe, ajută-l să simtă că a fost ascultat.
Părinții reacționează, de cele mai multe ori, din dorința de a-și proteja copilul. Dar unele reacții îl pot face să fie mai puțin dispus să vină la tine data viitoare.
Încearcă să eviți:
Dacă un copil crede că de fiecare dată când îți spune că i s-a întâmplat ceva va rămâne fără telefon sau va fi certat, data viitoare s-ar putea să aleagă să nu-ți mai spună.
Depinde de ce s-a întâmplat.
Dacă este doar un comentariu răutăcios izolat, poate fi suficient să-l ștergeți, să blocați contul respectiv sau să folosiți instrumentele de raportare ale platformei.
Dacă mesajele se repetă, conțin amenințări sau discriminare ori vin din partea unor colegi de școală, fă capturi de ecran înainte să ștergi ceva. Dovezile pot fi utile dacă trebuie să raportezi comportamentul platformei sau să implici școala.
Dacă cineva îl amenință pe copil, îi distribuie informații private, se dă drept el sau îl încurajează să-și facă rău, raportează imediat contul și, dacă situația o cere, contactează autoritățile competente.
Copiii nu ar trebui să fie nevoiți să gestioneze singuri hărțuirea online.
Potrivit Ancăi Ivu, printre cele mai frecvente greșeli se numără:
Cel mai bun moment pentru a vorbi despre comportamentul în online nu este după ce ceva a mers prost, ci înainte ca un copil să ajungă într-o astfel de situație.
Cea mai bună protecție nu este o setare de confidențialitate. Este să-ți ajuți copilul să-și construiască o încredere în sine care nu depinde de like-uri, comentarii sau numărul de urmăritori.
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le pot face părinții este să-și aprecieze copiii pentru cine sunt, nu doar pentru cum arată sau pentru câtă atenție primesc online. Atunci când remarci calități precum bunătatea, curajul, creativitatea, perseverența, responsabilitatea sau capacitatea de a găsi soluții, copilul învață că valoarea lui vine din ceea ce este și din ceea ce poate face, nu din reacțiile celorlalți.
La fel de important este să încurajezi activitățile care îi oferă copilului sentimentul că reușește și în afara social media. Sportul, desenul, cititul, învățarea unor lucruri noi, timpul petrecut în natură, voluntariatul și prieteniile apropiate îl ajută să-și construiască o imagine mai sănătoasă despre sine, bazată pe experiențe din viața reală.
După cum explică Anca Ivu, o stimă de sine stabilă se construiește atunci când copiii își dezvoltă autonomia, competențele și relațiile apropiate și semnificative, nu atunci când adună validare online.
Majoritatea copiilor reușesc să treacă peste comentariile negative ocazionale atunci când au sprijinul adulților în care au încredere.
Dar dacă observi că copilul se retrage, refuză să mai meargă la școală, nu mai vrea să-și vadă prietenii, își șterge toate fotografiile, devine foarte anxios în legătură cu felul în care arată sau pare trist o perioadă mai lungă după interacțiunile din online, poate fi momentul să ceri ajutor suplimentar.
O discuție cu un consilier școlar, un psiholog sau un specialist în sănătate mintală îl poate ajuta să proceseze ceea ce i s-a întâmplat înainte ca experiența să-i afecteze încrederea în sine pe termen lung.
Uneori, cel mai important lucru pe care îl poate auzi un copil este că nu trebuie să treacă singur prin asta.
Nicio soluție de securitate nu poate împiedica pe cineva să lase un comentariu răutăcios. Dar un plan Bitdefender Family te ajută să protejezi viața digitală a familiei tale, intimitatea, conturile online și dispozitivele pe care le folosiți. Împreună cu discuțiile deschise și sprijinul emoțional, aceste instrumente te pot ajuta să creezi un mediu digital mai sigur pentru copiii tăi.
Poți afla mai multe despre cum funcționează un plan de protecție pentru întreaga familie aici.
Copiii sunt încă în proces de a-și construi identitatea și stima de sine. Comentariile negative despre felul în care arată, personalitatea lor sau lucrurile care le plac pot fi resimțite foarte personal, mai ales dacă încrederea lor în sine depinde mult de aprobarea pe care o primesc pe social media.
În cele mai multe cazuri, este mai bine să nu răspundă. Uneori, un răspuns poate încuraja continuarea hărțuirii. În schimb, puteți bloca sau raporta contul și puteți discuta împreună situația înainte de a decide ce faceți mai departe.
Un singur comentariu răutăcios poate fi dureros, dar cyberbullying-ul presupune, de regulă, hărțuire repetată, umilire, amenințări sau un comportament îndreptat în mod intenționat împotriva unei persoane pentru a-i provoca suferință emoțională.
Dacă mesajele vin de la cineva pe care copilul tău îl cunoaște, mai ales de la un coleg de școală, poate fi potrivit să implici școala sau să discuți cu părinții celuilalt copil. Încearcă să abordezi situația calm și să te concentrezi pe rezolvarea problemei, nu pe găsirea unui vinovat.
Ajută-l să-și construiască încrederea în sine și în zone care nu au nicio legătură cu social media. Încurajează hobby-urile, prieteniile, sportul, creativitatea și învățarea unor lucruri noi și amintește-i că valoarea lui nu este definită niciodată de comentariile sau like-urile primite online.
tags
Cristina Popov is a Denmark-based content creator and small business owner who has been writing for Bitdefender since 2017, making cybersecurity feel more human and less overwhelming.
Toate articolele