Când criza întâlnește haosul: Cum știrile false generate de AI și înșelătoriile legate de dezastre subminează sănătatea mintală

„Frica este ucigașul minții.”
Replica atemporală din Dune surprinde un adevăr pe care atât psihologia, cât și securitatea cibernetică îl cunosc foarte bine: frica paralizează rațiunea. Când panica preia controlul, nu mai putem gândi critic sau lua decizii logice.

Și exact pe asta mizează escrocii și infractorii cibernetici. În momentele de haos – dezastre naturale, războaie sau urgențe globale – ei transformă frica într-o armă. Ne inundă fluxurile de știri cu alerte false, apeluri caritabile fabricate și „știri de ultimă oră” generate cu ajutorul inteligenței artificiale, toate menite să ne determine să acționăm fără să gândim. Frica nu este doar o formă de manipulare emoțională — este un instrument de control.

În fiecare an, pe 10 octombrie, Ziua Mondială a Sănătății Mintale ne amintește să avem grijă de echilibrul nostru interior în vremuri incerte. Tema propusă de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru acest an — „Sănătatea mintală în situații umanitare de urgență” — subliniază că protejarea sănătății mintale este la fel de vitală ca protejarea siguranței fizice în timpul dezastrelor.

În 2025, această misiune se extinde și în mediul online. Pe măsură ce catastrofele apar, apar valuri de dezinformare generată de AI, deepfake-uri și înșelătorii digitale care subminează încrederea, amplifică anxietatea și epuizează reziliența psihică exact atunci când oamenii au cea mai mare nevoie de ea.

Sănătatea mintală este esențială în situații de urgență

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că aproximativ 1 din 5 persoane aflate în situații de criză dezvoltă depresie, anxietate, tulburare de stres posttraumatic (PTSD) sau alte afecțiuni mintale. În timpul dezastrelor, aceste nevoi sunt adesea trecute cu vederea din cauza urgențelor imediate. OMS cere ca suportul mintal și psihosocial să fie integrat în fiecare etapă a răspunsului la urgențe, pentru a asigura continuitatea îngrijirii celor mai vulnerabili — familii strămutate, copii și persoane vârstnice.

Însă chiar și cu ajutor profesional, ecosistemul informațional care înconjoară dezastrele poate deveni o sursă suplimentară de stres și suferință.

Impactul psihologic al doomscrolling-ului în timpul dezastrelor

După cum explică Harvard Health, fenomenul de doomscrolling — consumul compulsiv de știri negative — menține circuitele noastre de stres într-o stare permanentă de alertă. Acesta activează amigdala cerebrală, inundă corpul cu cortizol și perturbă somnul, concentrarea și pofta de mâncare. Expunerea prelungită la conținut negativ poate duce chiar la dureri de cap, tulburări digestive și tensiune musculară.

Experții de la Harvard avertizează că fluxul constant de frică și indignare ne poate face să ne simțim neputincioși și deconectați de realitate. În momente de criză, când informațiile se schimbă rapid, doomscrolling-ul adâncește anxietatea și încețoșează judecata — făcându-ne mai vulnerabili la manipulare emoțională și la înșelătorii online.

Dezinformarea generată de AI și înșelătoriile legate de dezastre

Inteligența artificială amplifică viteza cu care se răspândește dezinformarea — și modul în care minciunile pot fi îmbrăcate în hainele adevărului. După dezastre, AI este folosită pentru a:

Crea ordine false de evacuare sau „știri de ultimă oră” inventate;
Genera videoclipuri sau imagini deepfake cu victime sau clădiri prăbușite;
Clona voci ale voluntarilor sau oficialilor pentru a face apeluri frauduloase credibile;
Amplifica dezinformarea prin rețele de boți care îi cresc artificial vizibilitatea.

Bitdefender a descoperit astfel de modele — inclusiv campanii false de donații după cutremurele din Japonia și Turcia–Siria, dar și în timpul războiului din Ucraina, unde înșelătorii au exploatat compasiunea publicului pentru a fura bani și date.

Consecințele acestor manipulări digitale nu sunt doar financiare

Victimele povestesc adesea:

Rușine și vinovăție după ce au fost înșelate;
Eroziunea încrederii în instituții, organizații caritabile și mass-media legitimă;
Anxietate și hipervigilență, trăind cu teama constantă de noi atacuri;
Oboseală emoțională, în care expunerea repetată la tragedii amorțește empatia complet.

Cum să îți protejezi mintea și datele personale

1. Gestionează frica și redu doomscrolling-ul

Ține telefonul departe de pat și dezactivează notificările inutile.
Stabilește momente clare în care verifici știrile, nu o face continuu.
Urmărește surse credibile și evită titlurile senzaționale sau anonime.
Dacă simți că anxietatea crește, ia o pauză: respiră adânc, plimbă-te sau concentrează-te pe prezent.

2. Verifică înainte să reacționezi

Compară informațiile cu surse de încredere, precum Crucea Roșie, OMS sau autoritățile locale.
Folosește instrumente precum Bitdefender Scamio și Bitdefender Link Checker pentru a testa linkuri suspecte sau pagini de donații.
Fii atent la mesajele care transmit urgență emoțională sau te presează să acționezi imediat.

Conform NHS, rutinele aduc stabilitate în perioadele incerte. Concentrează-te pe ceea ce poți controla, caută sprijin în familie și prieteni și practică recunoștința sau mindfulness-ul. Obiceiurile mici — mese regulate, odihnă și mișcare — ajută la restabilirea echilibrului mental și reduc stresul.

4. Menține-ți siguranța cibernetică

Protejează-ți dispozitivele cu un software de securitate de încredere.
Folosește parole puternice și unice, activează autentificarea multifactorială.
Nu descărca atașamente și nu accesa linkuri din mesaje primite de la necunoscuți — mai ales în perioade de criză.

Așadar, de Ziua Mondială a Sănătății Mintale, amintește-ți că protejarea liniștii tale sufletești înseamnă și protejarea modului în care interacționezi cu informația. Păstrează-ți empatia, verifică ceea ce citești și lasă calmul — nu frica — să îți ghideze deciziile online.